Pe 10 noiembrie 2016 a avut loc în Aula Magna a Universității Româno-Americane un concert extraordinar de instrumente tradiționale japoneze: taiko (tobe), shakuhachi (un mix de flaut, caval, fluier – cu un sunet extraordinar) și shamisen (un fel de chitară cu 3 corzi). Un concert așteptat cu nerăbdare de toată lumea. Cererea de invitații fiind mult peste capacitatea sălii, au fost peste 1500 de persoane care n-au avut șansa de ai vedea pe viu pe cei trei artiști.
Atmosfera a fost încălzită de Excelența Sa Kisaburo Ishii, ambasadorul Japoniei la București, un om cu spirit, care știe întotdeauna să destindă atmosfera. A arătat, deasemenea, că stăpânește destul de bine și limba română. A vorbit și în limba sa natală, traducerea fiind asigurată de Florentina Toma (care, de altfel, vorbește uimitor de natural și limba japoneză).
Apoi a urcat pe scenă Mugen Yahiro și s-au dezlănțuit fantastice tunete ale tobelor japoneze (taiko). Așteptările au fost răsplătite din plin, prin prezență scenică și, mai ales, prin măiestria muzicală. A interpretat trei piese:
1. Raijin Kourin (雷神降臨)
2. Ecou (Kodama – こだま)
3. Roaring of the Earth (ローリング オブ ジ アース)
Sunetele tobelor au răsunat ca un tunet dar n-au înspăimântat pe nimeni, dimpotrivă, sala a izbucnit cu ropote de aplauze la finalul reprezentației.
Următorul care a urcat pe scenă a fost Yosuke Irie și instrumentul la care este maestru (sensei, cum spun japonezii): shakuhachi. De data asta n-au mai fost tunete ci linii melodice pline de lirism. Patru melodii au fost interpretate:
1. Prințesa Mononoke (もののけ姫)
2. Cuibul cocorilor (Tsuru no sugomori – 鶴の巣籠)
3. Phenomenon of the Earth (フェノメン オブ ジ アース)
4. Războinicul (Bushin – 武神)
Senzația a fost că într-un singur instrument s-au adunat flautul, fluierul, cavalul, clarinetul, și oboiul și apoi au revărsat aceste armonii asupra spectatorilor fascinați. Aplaudele au fost generoase la sfârșitul ultimei piese.
Ultimul care a urcat pe scenă a fost neobositul show-man Keishi Ohno și al său shamisen. Tot patru piese a interpretat și el:
1. Sakura Fubuki (桜吹雪)
2. RASEN
3. Tema din „Agentul 007” (映画007のテーマ)
4. Seiya! (セイヤ!)
dar ce piese! Electrizante de-a dreptul! Plin de energie, Ohno-san n-a stat o clipă locului, iar energia sa s-a transmis și celor din sală. În mod firesc te poți întreba ce sunete uimitoare (și moderne) pot ieși dintr-un instrument cu un design simplu, neschimbat de secole. Răspunsul a venit imediat: sunete vioaie, neastâmpărate, care te fac să te ridici de pe scaun. Aplauzele au fost generoase cu artistul, care a promis că va reveni la București.
La final, cei trei interpreți au încântat spectatorii cu un moment magic, interpretat la toate cele trei instrumente.
iar cei ce nu au reușit să vadă spectacolul îl pot vedea aici: