Versul de vineri dimineața

Atât

Ți-ai lăsat iepurii liberi pe coastele mele
și mi-am lăsat la intrare coliviile,
agățate în cui. 
Port și porți în torace un balaur,
ei se joacă și noi murim –
ofrandă superbă adusă dragostei.
Ochiul stâng te trădează, cel drept te susține
când încerci să pleci în fiecare dimineață –
vrei să fii la fel ca ceilalți bărbați,
vrei să nu mă ai.
Atât mai am de spus:
lasă coliviile în pace,
vin diseară, personal, să mi le iau.

Sonia Kalman

Leave a Comment